Joker

Evenimentele de săptămâna trecută (CEx-ul PSD-ului, generalii prezenți la parada de 1 Decembrie) mi-au trezit cheful să văd un film cu clovni (chiar nu știu cum s-a format asocierea asta în capul meu).

Văzusem deja “Baladă tristă de trompetă”, partea a doua a lui “It” încă n-a apărut așa că m-am uitat și eu la Joker, că prea vorbea toată lumea despre el.

Mi se pare doar mie, sau scenariul filmului este același ca în “Identity”, “American Psycho”, “A Bittersweet Life” sau “The Usual Suspects”? (chit că “suspectul de serviciu” era un criminal care încerca să scape de anchetatori, nu un psihopat).

Regizorul a avut grijă să lase finalul deschis, că dă bine la public, dar este evident că (mai) toată acțiunea filmului se desfășoară în mintea personajului principal, care, departe de a fi anti-eroul din Batman, nu este altceva decât un criminal psihopat care se delectează cu fantasme sadice de grandoare și omnipotentă.

Oricum, filmul merită văzut chiar și numai pentru rolul de zile mari pe care-l face Joaquin Phoenix.

PS: Puteți căuta pe net reportajul în care psihiatrul Gabriel Diaconu vorbește despre fantasmele psihopaților, este interesant.