Viitorul României este numai în față

De câteva zile mă bântuie o afirmație făcută de Dăncilă când cu ceremonia de deschidere a președinției Consiliului UE, și anume:

”Viitorul nostru se află mereu în față, nu în spate” (așa grăit-a Veorica)

Mulți au râs de ea, au comparat truismul Vioricai cu discursul lui Donald Tusk, mă rog, răutățile obișnuite, dar mie mi se părea foarte cunoscută afirmația asta și azi mi-am dat seama de unde o știu: seamănă cu o veche glumă de autobază: “Cum știu bărbații care e fața și care e spatele chiloților? Galbenul este mereu un față, niciodată în spate”.

Dar probabil că e doar o coincidență, nu cred că distinsele doamnele pesediste (adică Viorica, Olguța, Carmen Dan etc) s-au învârtit vreodată prin anturaje în care se fac astfel de glume vulgare.

De Ziua Culturii, despre ministrul Culturii… sau despre cultura ministrului

Daniel Breaz, autoproclamatul om de cultură care nu a fost în stare să recite măcar două versuri din Eminescu ne explică, țâfnos, cum îi șade bine unui neica-nimeni ajuns ministru, de ce a fost invitat pușcăriabilul Adrian Severin la ceremonia de la Ateneu:

“Adrian Severin face parte din istoria acestei tări, a fost unul din oamenii care ne-a reprezentat în foruri și a avut un aport mare. […’ Ce a fost rău că domnul Adrian Severin a stat în poziția respectivă în sală? Voiați să stea pe scări?

Ar trebui să-i explice cineva lu’ nenea asta că știm și noi foarte bine care a fost rolul “bursucului veninos” în istoria recentă a României și nu am fi vrut să stea pe scări, am fi preferat să stea la pușcarie, acolo unde îi este locul.

În ceea ce-l privește pe domn’ ministru, după ce am avut ocazia de a ne minuna de erudiția lui, după ce am văzut în ce hal stalcește limba română, văzând și cu câtă țâfnă își apără acolitii (ca PSD-ul sigur nu-i partid politic) nu pot decât să parafrazez o glumă veche, de pe vremea Suzanei Gâdea (dacă își mai amintește cineva cine a fost tanti Suzana) și să spun că nu știu ce mi se pare mai odios: ministrul culturii sau cultura ministrului.

Un-te duci tu, Valcove?

M-a sunat ieri un unchi de-al meu, că, nepoate, n-ai să-mi dai și mie niște bani?
– Mai unchiule, eu ți-aș da, că am bani da’… ăsta e capitalul meu, și-mi trebuie repede îndărăt. În maxim mult o săptămâna.
– Nepoate, într-o săptămâna ți-i dau. Băi, eu am bani… uite-acu, că a plecat Vâlcov în Costa Rica să vândă niște tablouri și azi-mâine vine-napoi și-mi mărește ăștia pensia
– Nu pot, unchiule, îmi trebuiesc banii.
– Băi nepoate, acuma, de ce-oi fi crezând tu că nu se-ntoarce Valcov din Costa Rica? Crezi că te mint?
-Bre, eu îți spun, da… să nu mă faci tefelist și sorosist că data trecută. Unchiule, politicienii aia ai tăi sunt înțeleși între ei să fugă din țară. Vâlcov nu se mai întoarce cu banii de pe tablouri…

Bun, hai c-ați citit Moromeții și știți continuarea: pesedistii o să mai fure ce se mai găsește de furat prin țara și-o să plece liniștiți spre destinații exotice, iar când o veni preceptorul să plătim datoria externă o să dăm din colț în colț și o să mai vindem ceva pământ, ceva resurse, că doar avem de unde.

Pachete diferențiate în funcție de contribuții – partea a 2-a

Pentru că foarte mulți oameni s-au arătat interesați de postarea cu instituțiile statului au introdus pachete diferențiate în funcție de contribuții, în special de partea cu jandarmii, am cerut informații la ministerul de interne și acum știu ce-o să se întâmple la următoarele mitinguri

Ministerul de interne o să importe niște jandarmi “Made în China”-cică-s mai ieftini decât ăștia de rasă pură pe care îi are în momentul de față.

Așadar, stați liniștiți, că bătaie tot o să luăm, depinde doar calitatea bătăii administrate.

Ai salariu frumos, cotizezi și-ți permiți servicii de calitate, iei bătaie de la jandarmi autentici, crescuți pe plaiurile mioritice (unii dintre ei au și pedigree, vă zic eu)

Dacă ești protestatat sărăntoc o să iei bătaie de la jandarmii chinezești. Măcar eu am doar 1.70 (sanchi, port pantofi cu talpă inaltă), dar ce te faci dacă ești un găligan de doi metri și te văd prietenii la televizor cum te bat niște jandarmi de un metru jumate?

Una despre serviciile medicale diferențiate în funcție de contribuții

Văd că s-a supărat lumea pe domn’ ministru Teodorovici pentru faza aia cu pachetele de servicii medicale diferențiate în funcție de contribuții.

O fi o idee bună, o fi una proastă? Sigur, nu este potrivită cu doctrina unui partid de stânga, dar PSD-ul nu doar că nu este un partid de stânga, nu este un partid, pur și simplu e … altceva. În fine, cred că asta e doar primul pas. Dacă ține, probabil că o să repete manevra și cu restul serviciilor publice.

Ia să încercăm noi să ne imaginăm cum o să arate viitorul într-o Românie în care toate instituțiile statului au introdus pachete diferențiate în funcție de contribuții.

****************************
Situația 1: unui cetățean i-a luat foc apartamentul. Comandantul echipei de pompieri îi explică flegmatic proprietarului:
– Boss, n-am ce-ți face. La cât plătești n-am cum să-ți sting toată casa. Uite, eu îți sting balconul și sufrageria și gata, am oprit apa. Ei, dacă dai și tu o bere acuma, poate mai târziu s-or pișa băieții pe focul din hol, da’ cu restul chiar că tre’ să te descurci, soarta…
***************************************************
Situația 2: Întorsura Buzăului, iarna. Șeful echipei de dezăpeziri urlă exasperat la o băbuță care-și frânge mâinile lângă el:
– Mamaie, înțelege omenește, că m-ai înebunit de cap. Nu-ți ajunge pensia pentru pârtie, uite-aici, în tabel. Vezi? La pensia care-o ai, dacă vrei le spun la băieți să-ți facă un om de zăpada în ogradă… dacă vrei, dacă nu, sănătate. Vezi ca la primăvară vin inundațiile, pune mâna si-nvață să-noți, n-o mai arde aiurea pe-aici că anu’ asta nu mai vine barca. Adică vine ea și barca, da’ la alții, nu la matale. …
********************************
Situația 3 (jumătatea plină a pharului): Piața Victoriei, la proteste, doi jandarmi au încolțit un protestatar slăbănog:
 
Jandarmul unu, cu tubul de spray în mână: De ce huidui, măi animalule?
 
Jandarm doi (încet, către colegul lui): Bă, stai așa, c-a zis domn’ colonel să nu-i mai gazăm pe-ăștia care nu plătește. Ia dă datele-ncoa, să întreb la centru ce salar are…
 
… un moment de tăcere, apoi jandarmul doi îi arată primului ecranul telefonului: Na, că era să-l bați pe gratis…
 
Jandarm unu, clătinând din cap și băgând spray-ul la loc:
– Bă, da’ era să mă facă fraieru’ ăsta. L-am văzut așa, cu ochelari, am zis că are salar frumos, și când colo…

 

Jandarm doi (catre coleg): De-aia e bine să întrebi înainte, să nu-ți pară rău pe urmă.
(Apoi cu dispreț către protestatarul care îl privește speriat): – Du-te bă’ săracule care ești tu sărac, du-te și ia-ți un job ca lumea, că ție nu-ți ajung banii nici de bastoane. V-ați învățat să mâncați bătaie gratis, ai dracu’ tefelisti.

Din profundele cugetari ale domnului Șerban Nicolae

Șerban Nicolae combate teoria evoluționistă. Ce înseamnă asta?

Pe scurt, ar fi cam așa:
În timp ce noi toți susținem că am evoluat din maimuțe, domnul senator susține că el n-a evoluat. Bine, Șerbane, dacă așa zici tu…

Epoca Dancilă

Mă întreb cum o să rămână în istorie actuala guvernare. Avem Mineriadele, fenomenul Caritas, Epoca de Aur, dictatura lui Carol al 2-lea, domnia lui Cuza, perioada Fanariotă… dar cum or să-și amintească oamenii de Dăncilă?
Probabil că prin 2040 o să auzim discuții de genul:
– Frateeee, îs obosit, n-am dormit deloc noaptea trecută. Aseară n-aveam somn, am băgat pe la zece jumate’ un episod din Dăncilă și până la urmă m-am uitat la 2 sezoane întregi. Băi, râdeam să leșin, îmi băteau vecinii în țeavă, da’ nu puteam dracu’ să mă opresc din râs.

Despre vizitei premierului Viorica Dăncilă în Spania

Una pentru fanii serialului Seinfeld:

Mai țineți minte episodul cu petrecerea lui De Mayo? Ăla care dădea fiecărui invitat câte ceva de făcut? (Elaine, poți să păzești hainele invitaților? Jerrry, ai grijă să pună nimeni paharele direct pe mobilă!)

Cam așa îmi imaginez și discuțiile care au avut loc în timpul vizitei premierului Viorica Dăncilă în Spania: 
– Tu de ce ești aici?
– Trebuie să fiu cu ochii pe Dăncilă, să nu greșească scaunul. Dar tu?
– Eu trebuie să stau cu ochii pe ea să nu bea apă din acvariu.

Liviu, pesedeul și infractorii

Nu știu dacă ați văzut deja, dar pe pagina de Fb a lui Liviu Marian Pop (da, da, chiar ăla de la educație) a apărut o postare despre nu știu-ce-corporatist care a trecut strada pe roșu și a strigat ceva contra infractorilor și a fost pus la punct de un bun samaritean, probabil susținător al pesede-ului (și la fel de inteligent ca domnul Pop, pentru că nici unul dintre ei nu face distincția dintre infractiune și contravenție).
În fine, nu despre asta vreau să vorbesc acum, găsiți postarea la locul ei, pe pagina lu’ nea Pop.
*
În schimb, ce vreau să spun este că postarea asta mi-a adus aminte de aveturile lui Tom Sawyer, scena în care baieții fugiseră de-acasă să se facă pirați.
*
Apoi urmă o controversă aprinsă spre a se stabili care anume dintre băieţi îi văzuseră pentru ultima dată pe răposaţi, şi mulţi aspirară la această tristă distincţie, aducând dovezi mai mult sau mai puţin autentice. Când în cele din urmă rămase hotărât care dintre dânşii îi văzuseră cu adevărat pentru cea din urmă oară şi schimbaseră cu ei cele din urmă cuvinte, acei fericiţi îşi luară un aer de importanţă sacră, în timp ce toţi ceilalţi se zgâiau la ei şi-i invidiau. Un biet băiat, care nu se putea făli cu o amintire mai măreaţă, spuse, cu vădită mândrie în glas:
– Dacă vreţi să ştiţi, mie Tom Sawyer mi-a tras o dată o chelfăneală!…
*
Ei, la asta mă gândeam acum și-mi imaginam cum stăteau ei, pesedistii, la ședința de partid și Liviu (ăl mare, șefu, cum ar veni) povestea despre cei 4 asasini, și toate gagicile din pesede îl sorbeau din ochi fermecate, în timp ce Liviu (ăsta mai mic, de la educație) stătea într-un colț supărat că nu-i dă nimeni atenție și-și scotocea memoria (sau, poate, imaginația) încărcând să găsească o poveste ceva, doar-doar l-o băga și pe el cineva în seamă.
 
Ei, povestea cu “corporatelul” a fost tot ce-a găsit. Cum s-ar spune asta-i marfa, cu asta defilăm.